Taxa pe cultura adăugată

Accesul la cultură, istorie, artă, natură şi divertisment, va fi de acum mai facil inclusiv pentru sălăjeni, care, deşi au o plajă destul de restrânsă cel puţin la capitolul evenimente, pot spera că atunci când există astfel de manifestări, pot achiziţiona un bilet de intrare plătind ceva mai puţin. Vestea bună va fi valabilă şi pentru noul cinematograf zălăuan, care va renaşte de fapt din cel vechi şi căruia sălăjenii i-au dus dorul ani de zile, dar şi pentru accesul la castele, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale. Comisia de Buget din Camera Deputaţilor a votat, în această săptămână, introducerea cotei reduse de TVA de cinci la sută pentru manuale şcolare, ziare şi reviste, cărţi, acces în muzee, grădini zoologice, evenimente sportive, cinematografe, spctacole. Restul manifestărilor artistice în municipiul Zalău sunt modeste, de celelalte oraşe nici nu are sens să mai pomenim. Pe de o parte, interesul destul de scăzut al oamenilor pentru actul cultural din prezent, pentru consumul de artă, carte, teatru, balet, muzică. La noi, dacă nu se lasă cu mici, bere, tămbălău, şi vreo cântăcioasă afonă care se prostituează pe scenă, fireşte în fiţe de mare vedetă, dar să fie şi gratis pentru marele public, atunci sunt slabe şanse să ne intereseze ceva, la nivel de mase. Şi fireşte, să fie gratuit, evident. Au mai rămas, pe ici pe colo, cu precădere oameni ajunşi la o vârstă cu multe amintiri, care îşi pot permite şi ca timp dar şi financiar, să mai consume câte un astfel de eveniment. Sunt cei care mai au câte o invitaţie, poate un medic, un profesor sau un consilier local mai titrat, că avem şi aşa ceva, slavă Domnului, printre atâţia „care este”… de te apucă toată jena când vezi că activează microfonul prin şedinţe. În rest, bate vântul prin cultura sălăjeană. Nu neapărat pentru că nu am avea câţiva oameni care chiar îşi doresc să promnoveze un act artistic, o carte, un poet, o emisiune tv sau un spectacol de calitate (deşi, chiar şi aici stăm destul de şubred), ci pentru că oamenii fie nu-şi doresc, fie nu-şi mai doresc, fie nu au posibilitatea să acceseze aceste lucruri, ba că sunt părea departe de epicentru, ba că nu sunt bani, ba că nu e timp sau există o altă problemă care i-ar împiedica pe cei care şi-ar dori.

Copiii noştri -mă refer de fapt la adolescenţi, nu prea gustă „bancurile” astea municipale. Pentru mulţi dintre ei, sunt seci, se pierde timp preţios, care ar putea fi folosit constructiv prin cluburi sau în activităţi de „citit” prin cluburi sau baruri. Şi aici, mă refer la mase, mai scapă turma câte un grup răzleţ de mici inventatori, de olimpici, sau pur şi simplu de copii care vor să nu rămână la stadiul de lustruit canapelele din cluburi şi baruri, care vor mai mult, care pot mai mult, care sunt stimulaţi de părinţi, prin educaţie, dar şi prin şcoală, să reuşească mai mult. Poate aici trebuie „umblat” puţin, mai marii pe cultură din Zalău ar trebui să-şi dea jos puţin, ochelarii de cal, şi să facă în aşa fel încât să aducă în oraşe mai multe evenimente, iar din cele care se aduc, pe lângă folclor, costume populare, poezie, concerte corale şi tot felul de târguri -toate frumoase, nimic de zis- să încerce să caute să aducă şi evenimente care să incite şi interesul celor mai tineri. Taxa pe…”cultura adăugată” vai fi ceva mai mică. Ne va fi de folos asta? Vom avea unde să cheltuim la preţ redus, să vedem filme, piese de teatru, spectacole, expoziţii? Îi vom putea determina pe adolescenţi să ocolească mai des bodegile şi cluburile şi să-şi dorească, cu adevărat, să simtă frumuseţea artei la preţuri ceva mai scăzute? Că doar ei vin din urmă şi vor conduce instituţii, şcoli, spitale, primării sau vor fi la cârma acestei ţări, peste câţiva ani.